Medierea. Avantajele medierii

Scenariu

Domnul şi doamna Vasile sunt căsătoriţi de 5 ani şi locuiesc într-un apartament cu 3 camere închiriat de la societatea la care lucrează soţul.

            Familia are doi copii, un băieţel de 5 ani şi o fetiţă de 2 ani, soţia nu are un serviciu şi îşi petrece majoritatea timpului împreună cu cei mici. Soţul are un serviciu solicitant, fiind plecat cel puţin 10 zile pe săptămână în delegaţie. La sfarşit de săptămână se întâmplă deseori să-şi ia de lucru acasă, fapt ce o nemulţumeşte profund pe soţie.

            În trecut au exista multe discuţii pe tema orelor suplimentare, a deplasărilor şi lipsei de disponibilitate a soţului. Ultima de acest fel a fost într-un weekend în care soţul a uitat că stabiliseră din timp să meargă la un picnic împreună cu familia Ion, naşii lor, şi şi-a adus din nou de lucru acasă. Cearta a fost foarte aprinsă, soţia reproşându-i soţului lipsa de interes şi de  împlicare în viaţa familiei. Soţul, la rândul său îi reproşează soţiei lipsa de recunoştinţă faţă de eforturile pe care le face să susţină financiar familia.

Lunea următoare, în timp ce soţul era la serviciu, soţia a împachetat lucrurile copillor şi ale sale şi a plecat la părinţi. La întoarcerea acasă, soţul a încercat să o contacteze să vadă ce s-a întâmplat, însă soţia avea telefonul închis. Şi-a închipuit unde ar putea să fie, dar din cauza orei târzii şi a sentimentului de jenă pentru ceea ce se întâmplase cu o zi în urmă, nu i-a contactat pe părinţii soţiei. Ziua următoare a plecat pentru o săptămână în delegaţie. A încercat să o sune pe soţia sa, însă fără succes – telefonul era închis.

La întoarcerea din delegaţie, dl. Vasile a primit un SMS de la soţia sa prin care îl anunţă că doreşte să divorţeze, şi „în caz că îl mai interesează” e convinsă că poate să îşi găsească de lucru şi să aibă grijă de copii, acum că are sprijinul părinţilor. Soţii au încercat să se întâlnească ba în locuinţa părinţilor doamnei Vasile, ba la vechea locuinţă, însă de fiecare dată întâlnirile se finalizau cu rezultate ce deteriorau şi mai mult situaţia.

 Acum doamna Vasile se gândeşte să înainteze actele pentru divorţ, dl. Vasile stă la serviciu peste program mai mult decât o făcea înainte.

În urma procesului de mediere familia Vasile s-a mutat într-un alt apartament, care nu îl mai obligă moral pe soţ să lucreze în plus, e adevărat, chiria este mai mare, dar, dacă se va angaja şi soţia, se vor descurca; soţul are în vedere chiar deschiderea unei proprii afaceri,  bunica maternă va avea grijă de copii în perioada cat mama va fi la serviciu şi două sâmbete pe lună; soţii au împărţit treburile casnice, care înainte erau pe umerii soţiei, soţul a promis că îşi face timp să se joace cu copiii, să-i ducă în parc, au stabilit că cel puţin două sâmbete pe lună îşi vor face timp numai pentru ei.  

AVANTAJELE MEDIERII

Din exemplul de mai sus reiese că părţile se aflau pe punctul de a rupe relaţia când au apelat la mediere. Dacă în acea situaţie ar fi mers în instanţă pentru desfacerea căsătoriei judecătorul ar fi pronunţat o hotărâre bazată pe dovezile de la dosar, pe propriile cunoştinţe, pe declaraţiile martorilor şi pe susţinerile părţilor sau avocaţilor. Ar fi desfăcut căsătoria (ceea ce părţile în adâncul lor nu vroiau), apoi ar  fi dat ori unuia, ori altuia câştig de cauză. În soluţionarea clasică a conflictului nu se poate ca ambele părţi să câştige. Iar de aici rezultă primul avantaj al medierii:

1. Procesul de mediere se poate încheia cu un acord care reprezintă avantaje pentru ambele părţi. Dacă doar o parte ar câştiga, nu s-ar mai naşte acordul.                                            

Alte avantaje: 

2. Acordul poate acoperi mai mult decât problema identificată iniţial, ca în cazul scenariului de mai sus. Soţii au venit să divorţeze, dar şi-au aranjat viaţa pe mulţi ani înainte.

3. Timpul de rezolvare al conflictului este mai scurt decât în cazurile tradiţionale.

4. Procesele tradiţionale sunt publice, oricine poate auzi situaţia ta de acasă. Un fel de „spălat rufe în public” de nevoie. La mediator acest disconfort este mai redus.

5. Tot ceea ce este spus sau prezentat în timpul procesului de mediere, are caracter confidenţial.

6. Costurile financiare ale unui proces sunt mult mai scăzute decât în cazurile căilor tradiţionale de rezolvare.

7. Părţile împlicate în conflict deţin controlul asupra demersului. Totul se întâmplă de comun acord.

8. Procesul de mediere oferă posibilitatea părţilor de a se separa de problema care i-a adus în conflict.

9. Centrul de interes al discuţiilor se transferă de pe poziţii pe interese, de pe persoane pe probleme.

10. Medierea înlătură posibilitatea de a rupe relaţii şi legături interumane importante, care au în mod frecvent de suferit în cazul folosirii căilor tradiţionale de soluţionare a conflictului.

11. Procesul de mediere oferă flexibilitate soluţionării conflictelor: soluţiile construite pot depăşi limitele acoperite de metodele clasice: părţile pot primi şi oferi explicaţii, scuze, pierderile pot fi compensate funcţie de nevoile şi posibilităţile reale ale părţilor.

12. Are capacitatea de a identifica şi soluţiona originile disputei, preîntâmpinând  reizbucnirea conflictelor.

13. Medierea poate fi făcută în orice moment: înainte, în timpul, după încheierea demersurilor tradiţionale de soluţionare.

14. Programarea sedinţelor de mediere se face ţinînd cont de interesele părţilor, nu de cele ale instanţelor de judecată.

15. Procesul de mediere este un sistem creativ de construire a soluţiei, care poate răspunde nevoior specifice ale părţilor.

16. Soluţiile construite de părţi auo rata înaltă de aplicabilitate şi stabilitate în timp.