miercuri, 14 ianuarie 2009

Dilemă

Aici n-am nevoie de vreo mască pentru că nu mă vede nimeni. Aici eu pot fi ceea ce sunt. Dar ce sunt?
Povestitor nu-s, fiindcă în două minute îţi rezum orice poveste.
Feministă nu-s, fiindcă zile 15 pe lună mi-e milă de bărbaţi cu ale lor complexe de inferioritate.
Femeie, iubita, mamă, nepoată, fiică, cumnată, noră, colegă, vecină, prietenă, confidentă, dar şi astea cu jumătate de măsură, doar când am dispoziţia necesară.
Şi atunci ce sunt 100%? Încă reflectez la asta. Şi atunci înseamna că încă mai caut adevărata mea natură.