sâmbătă, 17 august 2013

Dor de ţară, dor de Dumnezeu


Dacă vă întrebaţi vreodată unde sunt românii de altădată, aşezaţi, cu frică de Dumnezeu, cu bun simţ şi cu simţul măsurii, dacă vă întrebaţi vreodată unde sunt conducătorii şi voievozii noştri care-şi iubeau tara pâna la jerfta de sine, aşa cum de mai bine de 3 secole Constantin Vodă-Brâncoveanu împreună cu fiii săi Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache şi-au salvat sufletele  primind moartea mucenicească, să ştiţi că ei mai există şi astăzi, si nu sunt chiar aşa de departe şi de greu de găsit pe cât s-ar crede. Sunt ... lângă noi, suntem ....chiar noi.
In adâncul sufletelor noastre ştim că suntem creştini, ştim că suntem români  la fel cum ştim cine sunt părinţii şi bunicii noştrii. E nevoie poate doar de o „explorare” mai amănunţită a sufletelor noastre, de mult curaj şi de iubire. În unele cazuri, cum a fost cazul meu, a fost nevoie să-l cunosc pe Părintele Cătălin Dumitrean şi „Cenaclul lumina lina”. Aşa am înţeles  că şi astăzi există oameni care sunt gata să-şi mărturisească credinţa ortodoxă şi dragostea de ţară şi de neam public şi oricui îi asculte, oameni  care se bucură cu adevărat şi vibrează pe cele mai înalte şi fine unde ale „luminii line”. Şi nu numai că există, dar în acelaşi timp pe pământul românesc este şi o mare nevoie, sete şi foame de a ne întoarce către rădăcini, de a vedea din ce neam sfânt şi de a ne vindeca tulpinile şi ramurile. Ascultând căntecele patriotice şi pricesnele cântate de membrii Cenaclului Lumină Lină am înţeles că avem comori primite de la înaintaşii noştrii de care am uitat (noi fiecare, dar şi noi ca un neam) să ne mai îngrijim, şi ar fi bine să începem să o facem -  de demnitate, de curaj, de cinste şi onoare, de iubire de neam şi de tară, adică de iubire pentru cel de lângă noi şi de cei ce vor veni după noi, de jertfă pentru credinţa noastră.
Dacă aveţi ocazia, mergeţi la un concert de-al Cenaclului. Veţi simţi bucuria de a fi om, român şi veţi înţelege că ţara noastră se îndreaptă într-o direcţie greşită, dar că este nevoie de noi, toţi, uniţi pentru a schimba ceva, este nevoie de a ne schimba întâi pe noi. Veţi plânge şi veţi râde,  poate veţi începe să vă regăsiţi. Sigur, puteţi vedea şi pe internet concerte sau fragmente din concerte, dar nu se compară să fii la faţa locului. Maica Domnului este şi ea mereu de faţă la concerte, iar asta numai sufletul  poate simţi.  
Mîine 18 august Cenaclul va fi la Valea Şesii – Roşia Montană, ora 16. Eu voi fi acolo. Haideţi şi voi dacă simţiţi româneşte.